Vama Veche?! Niciodată.

Anul acesta am ajuns la mare pentru o săptămână după secole în care nu am mai văzut picior de val sau nisip. Am stat la un hotel superb şi luxos din Venus, cu plajă privată, camere minunate şi mâncare excepţională. Conjunctura a făcut să pot sta la respectivul hotel şi pe această cale ţin să mulţumesc conjuncturii pentru că îmi place luxul şi nu am de gând să fiu ipocrită cu acest aspect. 

Asta e fun, asta am văzut pe plajă, nu gunoaie şi beţivi.

Ziua mă prăjeam 5 ore la soare, după care dacă se întâmpla să constat că nu sunt în flăcări, mai stăteam puţin până mă lua vântul sau se înnopta, după caz. Ulterior îmi mişcam fizicul graţios până la duş unde sfârâiam până mi se răcea pielea. Aaaaoleu, ţipă toate fanele FPS 800000, moarte şi nenorocire!! Dacă mai povestesc şi că am stat topless că nu-mi place bronzul cu bretele şi cupe de sutien, deja cred că o să am câteva leşinuri pe conştiinţă. Chill, mamasitas. Nu mă ard şi nu mă cojesc pentru că dispun genetic de un şoric gros şi sănătos de nu intra nici acul în el când m-am dus să-mi pun cercel în buric. (''Da, dar soarele o să te omoare, o să vezi tu mai încolo când o să fii o stafidă cu piele de muşama.'' Dap, ok.) M-am dat cu ulei de plajă cu FPS 10 şi pe faţă eram tencuită bine. Şi da, nu păţeşti nimic. Eu am şi noroc de piele care se înnegreşte instantaneu. In your face!! Mă rog, să-mi amintiţi să mă laud un pic mai încolo, că nu despre asta voiam să scriu de fapt dar egocentrismul feroce mă mână ca păstorul capra către prezentarea minunăţiei propriei persoane care a trăit albă ca brânza vreo 10 ani şi acum e o Goată (ceva între goat şi goth) exotică şi aurie. Please leave compliments in comment section below.

Şi cum stăteam în circuit hotel - plajă - plajă - plajă - hotel, nici nu dădusem cu nasul de altceva prin zonă...Dar mi-am amintit eu o traumă din adolescenţă şi am zis că dacă tot mă simt aşa de bine ar fi cazul să o repet. Ce credeţi că am făcut? Am trecut prin Vamă, doamnelor şi domnilor. Am fost prin Vama Veche, de unde am tulit-o rapid cu poalele rochiei în mâini şi o expresie de ''what the fucking fuck on a fuck stick?'' pe faţă.

Odată maşina parcată în Vamă, scot nasul din dotare din habitaclu şi mă izbeşte o putoare de gunoi putrezit de la vreo 3 maxi-tomberoane care refulau pe marginea străzii. Oki doki.

Pe ''trotuar'', adică asfaltul găunos dintre hârtoapele de pe carosabil şi plajă, sticle sparte sau întregi, prezervative în diverse stări de agregare, flegme, căcat (la propriu, căcat, nu ştiu al cui), pungi, hârtii, şaorme scăpate pe jos sau vomitate şi nişte unii care voiau să-ţi vândă ceva, nu ştiu ce că erau dubioşi şi nu am stat să ascult.

Vis-a-vis, nişte janghine oribile de ''terase'' împuţite (adică puţeau a transpiraţie acră, bere stătută şi alte arome de gen), haotice şi cu sistem de sunet setat pe distorsiuni date la maximum, urlau una lângă cealaltă fiecare altceva. În altă locantă, o fufă afonă răcnea cu o chitară în tentacule ceva de Mihai Mărgineanu şi mă întrebam de ce nu o bate nimeni.

La fiecare terasă câte un grup care nu mai văzuse şampon de ceva vreme se bâţâia aiuristic cu berea ieftină în mână, râdea urlat şi încerca să comunice prin semne. Alţii ţopăiau pe carosabil, adică prin nişte gropane cu noroi în ele (de unde dracu' noroi, nu ştiu, că nu plouase deloc).

Într-un magazin nişte băieţi ştergeau cu cârpa de praf pungile de chipsuri.

Deasupra teraselor, cazare cu chiloţii atârnaţi la uscat şi un distrus adormit pe jos. Panorama, dacă nu te uitai spre mare, era de groază. Clădiri construite haotic alternate cu terenuri virane mustind de gunoi şi câini, asezonate cu oameni beţi rangă, extrem de zgomotoşi.

Trece la un moment dat un grup şi unul zbiera ca un cretinopat: asta e aventură!! Suntem în vacanţă, aventurăăăă! ...Şi mi-a fost milă de el. Asta era aventura?...câteva zile într-o staţiune murdară şi cacofonică, ultra-aglomerată? Săracul de el...

Înţeleg că Vama e un simbol al unei generaţii. Dar distruşii care vomită la colţul clădirilor acolo zilele astea nu au treabă cu respectiva generaţie. Când era simbol, Vama nu era aşa. Vama lui Pittiş nu era plină de idioţi, era un loc boem. S-a dus dracului boema, s-a umplut de cocalari, hausări şi clabări şi adolescenţi întârziaţi mintal care nu cunosc utilitatea coşurilor de gunoi şi consideră boschetăria la mare cu 15 oameni în cameră aventură.

Am petrecut o seară în Vamă şi m-am întors alergând la hotel, să miroasă frumos, să fie curat şi linişte, să nu calc în căcat pe jos şi să nu îmi ceară nimeni bani de bere cu privirea şi limba împleticite.

La 17 ani am fost prima oară în Vamă, de 1 Mai. Nasol şi atunci, nasol şi acum. Ok, m-am lecuit. Nu e vorba de vârstă, deci. Nici ca adolescentă nu am înţeles de ce se duce lumea în turmă acolo, de ce trebuie musai să bea până borăsc, de ce toaleta e pe bani, la juma de kilometru de orice şi pute. De ce dracului să mă canonesc cu cortul la mare când pot sta ca omul într-o casă cu pereţi şi tavan, cu toaletă si apă caldă?! De ce mi-ar plăcea să merg cu o ''gaşcă'' (fac icter numai când aud de conceptul ăsta) înghesuită la ieftin, în Vamă? Dacă nu am bani de ce îmi place, stau naibii acasă şi gata. Nu e nicio problemă.

Cât despre aventură...unii trebuie să afle ce înseamnă.

Ce păcat că a murit Vama de demult. Cadavrele se îngroapă cu respect, nu se năpădesc ca muştele.